26 mm, alamă cerc perlat exterior, valoarea nominală 20	cerc perlat exterior, în centru ornament, inscripţia F T C JIMBOLIA

Oraşul Jimbolia din Banat a intrat în componenţa României în anul 1924, în urma unui schimb de teritorii cu Regatul Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor (din 1929, Regatul Iugoslaviei). România a primit localităţile Beba Veche, Pusta-Kerestur (azi Cherestur, în comuna Beba Veche, judeţul Timiş), Ciorda (azi Ciortea, comuna Vrani, judeţul Caraş-Severin), Iam (comuna Berlişte, judeţul Caraş-Severin) şi Jimbolia, la schimb cu localităţile Pardany (azi Međa), Modoş (azi Jaša Tomić), Căptălan (azi Busenje), Surgan (Şurian, azi Šurjan), Crivobara (Markovićevo) şi Gaiu Mare (în prezent Veliki Gaj).

Vechea denumire germană a oraşului Jimbolia este Hatzfeld.

O manufactură de produse ceramice a fost înfiinţată la Jimbolia în anul 1864 de Stefan Bohn [1]. În anul 1874 aceasta a devenit fabrică, afacerea continuînd să se extindă puternic în deceniile ce au urmat.

În perioada interbelică la Jimbolia activau firmele „Bohn” Fabrică de ţigle S.A., cu capital de 4.000.000 lei, şi Prima fabrică de ţigle şi cărămizi „Bohn”, S.A., cu capital de 16.000.000 lei [2, în tabelul cu bilanţurile a 1123 de societăţi industriale pe anul 1929]. În anul 1933 a avut loc fuziunea celor două firme de mai sus, capitalul ajungînd astfel la 20.000.000 lei [3].

La 11 iunie 1948 Prima fabrică de ţigle şi cărămizi „Bohn” S.A. a fost naţionalizată [4]. În septembrie 1948 se fac numiri în funcţii la instituţiile statului, publicate în Monitorul Oficial [5]. La capitolul alocat Ministerului Industriei, rubrica Întreprinderi de categoria III, este atestat noul nume al fabricii Bohn, schimbat după naţionalizare: <<Fabr.de cărămizi şi ţigle „Ceramica”, fostă Bohn-Jimbolia, Jimbolia, calea Mărăşeşti, 56: director, Kantor Ion; cond. tehn., ing. Schlosser Eugen, şef contabil, Tiegerman Maur>>.

După Revoluţia din 1989 fabrica a intrat în declin, fiind închisă în anul 1994 [6].

Jetoanele FTC Jimbolia apar listate în monografia [6]. Sînt prezentate şi într-un articol din anul 2009 dedicat emisiunilor de jetoane şi de bonuri de hîrtie ale Economatului Bohn [7], unde sînt caracterizate ca „apărute recent” [sic]. Iniţialele FTC, interpretate ca Fabrica de Ţigle şi Cărămizi, ne duc la ideea că aceste piese ar fi apărut după naţionalizare. În [7] piesele sînt descrise ca fiind utilizate la economatul firmei şi se menţionează că toate economatele funcţionînd în epocă în România au fost închise „prin 1950”.

Bibliografie

1. Dema S., Jimbolia şi tradiţia cărămizii. Prin Jimbolia cu JimboBlog, publicat pe 12 iulie 2021, accesat decembrie 2024.

2. * * *, Almanach ARGUS 1931, Tipografia Scrisul Românesc, Craiova-Bucureşti.

3. * * *, Adevĕrul, an 47, nr. 15306, 26 noembrie 1933.

4. * * *, Monitorul Oficial, nr. 133 bis, 11 iunie 1948.

5. * * *, Monitorul Oficial, nr. 205 bis, 4 septembrie 1948.

6. Schäffer E., România. Jetoane, semne valorice şi mărci, Guttenbrun [vechiul nume german al satului Zăbrani din judeţul Arad], 2012.

7. Schäffer E., Economatul fabricii de ţigle şi cărămizi "Bohn" din Jimbolia, Colecţionarul român, nr. 5, martie 2009, 2012.