30 mm diametru, 16.5 g, 92.5% argint, margine netedă valoarea nominală 50 LEI, anul 2000 între două mici semne pătrate, REPUBLICA MOLDOVA şi stema Republicii Moldova	inscripţia circulară MĂNĂSTIREA SURUCENI şi o imagine de ansamblu a mănăstirii

Seria este realizată la monetăria Cehiei, avînd tirajul de maxim 1000 de exemplare.

Despre mănăstirea Suruceni

Situată în comuna Suruceni din raionul Ialoveni, mănăstirea este închinată Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe. A fost întemeiată la 1785 de ieromonahul Iosif şi de pitarul Casian Suruceanu. Prima biserică a mănăstirii era de lemn (biserica de vară, cu hramul hramul Sfîntului Gheorghe); a fost ridicată în 1794 şi refăcută în piatră în 1828 (este cea de pe moneda apărută în anul 2000). Biserica de iarnă, cu hramul Sfîntului Nicolae, a fost construită în 1860, sub egumenul Anatolie. Incinta de piatră din jurul mănăstirii a fost zidită între anii 1903-1904, sub păstorirea egumenului Dionisie Erhan.

În anul 1959 mănăstirea a fost închisă de autorităţile ateiste. Aici a fost înfiinţat un spital de psihiatrie, biserica de pe monedă fiind transformată în club. Se crede (de acum ca legendă) că pictura bolţii, din care s-au păstrat pînă azi fragmente prin omenia directorului spitalului, a aparţinut pictorului Ioan (şi apoi călugărului) Irineu Protcenco, servind şi ca teză de licenţă.

Redeschiderea mănăstirii a avut loc în 1991, după obţinerea Independenţei de stat a Republicii Moldova. Biserica închinată Sfîntului Gheorghe a fost refăcută în 1998, an din care în mănăstirea Suruceni activează şi Seminarul Teologic Liceal de Fete Regina Maria.

Biserica poartă moaşte ale martirilor Epictet şi Astion, martirizaţi la 8 iulie în anul 290. Moaştele au fost descoperite sub altarul bazilicii episcopale a Halmyrisului, localitate antică situată între Murighiol şi Dunavăţ, în judeţul Tulcea. Biserica mai are şi părticele din trupul Sfîntului Antipa Athonitul, din Calapodeştii Bacăului.