37 mm diametru, 31.1 g, 99.9% argint, margine cu zimți anul 2018, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 100 LEI	alegoria Unirii: două femei mînă în mînă, una ridicînd un drapel tricolor, cealaltă o ramură de laur; de-o parte și de alta stema României mici respectiv stema Republicii Democratice Moldovenești; la orizont, răsare Soarele; inscripțiile UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA, 27 MARTIE 1918 și 100 ANI Data emisiunii: 27 martie 2018 Tiraj: 1200 de monede
37 mm diametru, 31.1 g, 99.9% aur, margine cu zimți anul 2018, REPUBLICA MOLDOVA, stema Republicii Moldova, în exergă linie orizontală și valoarea nominală 1000 LEI	alegoria Unirii: două femei mînă în mînă, una ridicînd un drapel tricolor, cealaltă o ramură de laur; de-o parte și de alta stema României mici respectiv stema Republicii Democratice Moldovenești; la orizont, răsare Soarele; inscripțiile UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA, 27 MARTIE 1918 și 100 ANI Data emisiunii: 27 martie 2018 Tiraj: 300 de monede

Moneda face parte din seria „Evenimente istorice”. Această monedă omagială are cea mai mare valoare - 1000 lei - atribuită vreodată unei monede din Republica Moldova, moștenitoarea morală a Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia), care s-a unit la 27 Martie 1918 cu România.

Imaginile monedei omagiale de aur sînt prezente pe site-ul Romanian coins prin amabilitatea unui donator ce a dorit să rămînă anonim.

După cum afirmă notiţa istorică de pe certificatul de autenticitate ce însoţeşte moneda, „... Într-o perioadă dramatică pentru Basarabia și România, devastate de Primul Război Mondial și prăbușirea haotică a Imperiului țarist, unirea din 27 martie a fost primită cu multă speranță pe ambele maluri ale Prutului și a încurajat lupta de eliberare a provinciilor aflate sub stăpânire străină. Acest proces a culminat cu Marea Unire din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Unirea Basarabiei cu România a fost recunoscută pe plan internațional prin Tratatul de Pace de la Paris din 1920. Unirea cu România a protejat populația Basarabiei de sângerosul război civil rus, de tragediile colectivizării, ale foametei organizate, deportărilor și represiunilor bolșevice. Zeci de mii de civili din Rusia și Ucraina și-au salvat viața trecînd Nistrul și refugiindu-se în Basarabia. Efectele unirii au fost afectate după 22 de ani, în 1940, când URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov”.

Tînăra de lîngă stema Moldovei (capul de bour, în dreapta imaginii) poartă pe cap cunună de mireasă, ca reprezentare alegorică a Unirii și ca trimitere la poezia (și cîntecul) „Basarabie frumoasă”, ea însăși o adaptare a poeziei mai vechi, probabil de origine populară, „Transilvanie frumoasă”.

În sensul aceluiași cîntec, tînăra de lîngă stema României (incluzînd capul de bour) poartă în mînă un tricolor.

Cel mai probabil cîntecul a fost re-introdus în cultura publică după schimbarea de regim din decembrie 1989 de către iubitul muzician, interpret și compozitor Victor Socaciu. Melodia „Basarabia” a apărut pe CD-ul „Cântece naționale” în anul 2000. Versurile sînt declarate de origine folclorică, fiind adaptate de Ion Zubașcu.

Basarabie frumoasă Basarabie frumoasă, Bine te-ai gătit, mireasă, Că ți-aducem pețitor, pețitor Mîndrul nostru tricolor. Basarabie măreață, Bine te-ai trezit la viață, Că ți-aducem pețitor, pețitor Mîndrul nostru tricolor. Basarabie măiastră, A sosit și vremea noastră, Și ți-aducem pețitor, pețitor Mîndrul nostru tricolor. Basarabie română, Hai să dăm mînă cu mînă, Că ți-aducem pețitor, pețitor Mîndrul nostru tricolor. Să pornim la cununie, Astăzi pentru veșnicie Că ți-aducem pețitor, pețitor Mîndrul nostru tricolor. Basarabie frumoasă, Bine te-ai gătit mireasă, Că ți-aducem pețitor, pețitor Mîndrul nostru tricolor.

Melodia a fost interpretată pe ritm folcloric național și de artiștii Ion Paladi (cu Orchestra "Lăutarii") și Veta Biriș.

Regele Carol I este cel care a condus destinele României în Războiul de Independență, încheiat cu Independența de Stat, cu răpirea Basarabiei propriu-zise (de sud) de către aliatul rus și cu revenirea Dobrogei la Patria Mamă. Grigore Antipa, savant apropiat regelui Carol I, mărturisește cîteva atitudini și gîndurile intime ale regelui Carol Iegate de Basarabia, pe care regele i le-a împărtășit în timpul excursiilor anuale pe Dunăre și în Deltă ale familiei regale [1]:

„Într-un an, discutînd cu Regele programul călătoriei, I-am spus că ar fi bine să mergem pe brațul Chiliei, căci este foarte frumos și am putea vizita și pădurea Letea, care este atît de interesantă. Regele s-a întunecat și apoi mi-a spus: << Acolo e prea trist pentru mine din cauza nefericitei pierderi a Basarabiei>>. În adevăr gîndul pierderii Basarabiei L-a chinuit pînă la sfîrșitul vieții Sale.

În 1912, trecînd prin fața Renilor [în Basarabia, unde Prutul se varsă în Dunăre], a văzut gara și clădirile publice de pe mal împodobite cu steaguri rusești, și atunci mi-a spus <<se vede că au aflat că trec pe aici>>. Am tăcut și L'am lăsat să creadă că așa e, căci nu am vrut să îi cauzez durere, deoarece steagurile erau întinse pentru serbarea împlinirii a 100 de ani de la răpirea Basarabiei.”.

Bibliografie

1. xxx, O prietenie regală. Grigore Antipa și regii României, 1892-1944, Editura Muzeului Antipa, București, 2017, p.33-34, reproduce text din volumul „Din viața regelui Carol I. Mărturii contemporane și inedite culese de Al. Tzigara Samurcaș”, București, 1939.