28 mm, 4.31 g, metal suflat cu argint cerc perlat exterior, acvilă bicefală încoronată, cu scut cu stemă pe piept, cu sabie şi glob cruciger în gheare, inscripţia circulară FISE ⬪ DE ⬪ JOG ⬪ 1922 ✚ SUFLAT ⬪ CU ⬪ ARGINT ⬪ 20 ⬪	cerc perlat exterior, cap laureat spre dreapta, inscripţia circulară ✚ JUBEŞTE-ŢI ⬪ DUMNEZEUL ⬪ REGELE ⬪ SI ⬪ ŢARA, sub efigie inscripţia INREGISTRAT

În monografia "Jetoane, semne valorice şi mărci" [1] sînt prezentate 29 de modele diferite de astfel de fise. Am identificat trei tipuri principale, care imită monede vechi austriece sau austro-ungare. Primul model are în jur de 20 mm şi imită ducaţii de aur ai Austriei, care aveau acest diametru. Chipul de pe jeton seamănă foarte bine cu împăratul Francisc Iosif (Franz Joseph) în tinereţe, iar stema este practic stema Austriei. Pe jetoanele de acest tip scrie "SUFLAT CU AUR". Al doilea tip are aproximativ 26 mm şi imită monedele austriece de argint de 20 de crăiţari, numite şi sfanţ pe româneşte, de la denumirea germană zwanziger ce indică valoarea de 20 de unităţi. Diametrul monedelor originale este de aproximativ 28 mm, destul de apropiat de al imitaţiei, care poartă şi indicaţia de valoare, 20. Chipul ar putea fi cel al împăratului Franz Joseph tînăr, sau al împăratului Ferdinand. Ferdinand I (1793-1875) a domnit între 1835 şi 1848, iar Franz-Joseph I a fost împărat al Austriei între 1848 şi 1916. Al treilea tip are aproximativ 40 mm, ceea ce corespunde bine cu diametrul pieselor austriece de aur de 4 ducaţi. Şi pe aceste jetoane scrie "SUFLAT CU AUR".

Jetoanele sînt datate, în [1] fiind raportate piese din anii 1922, 1923, 1924 şi 1925. E posibil ca aceste jetoane să fi fost folosite în locul monedelor adevărate ca miză la diverse jocuri de cărţi. (De altfel, şi în prezent se produc şi se pot cumpăra seturi pentru poker din care fac parte mai multe pachete de cărţi de joc şi cîteva sute de jetoane cu diferite valori numerice.) Existenţa a trei tipuri ar fi permis mize diverse. Folosirea de fise în loc de monede adevărate ar fi permis evitarea oricărei acuzaţii de practicare a jocurilor de noroc. Din 1904 [2] în Austro-Ungaria numeroase jocuri, cele mai multe de noroc, erau interzise. De exemplu, nu aveai voie să joci faraon, bacara, stos, poker sau treizeci şi unu (ultimul cunoscut la noi sub denumirea turcească de otuzbir, care înseamnă chiar treizeci şi unu). Scrierile JUBEŞTE-ŢI şi JOG sugerează că producătorul acestor piese nu ştia bine româneşte.

În [1] sînt listate şi jetoane asemănătoare cu un sfanţ (dar de alt model), inscripţionate în română şi maghiară, din anii 1908-1913.

Bibliografie

1. Schäffer E., România. Jetoane, semne valorice şi mărci, Guttenbrun [vechiul nume german al satului Zăbrani din judeţul Arad], 2012.

2. * * *, List of games prohibited in Austria-Hungary., Wikipedia, accesat noiembrie 2023.

Înapoi la harta site-ului!