39.35 mm, 10.66 g, plastic valoarea nominală $1 (de patru ori, pe circumferinţă), CASINO PALACE BUCHAREST, în centru sigla cazinoului	valoarea nominală $1 (de patru ori, pe circumferinţă), CASINO PALACE BUCHAREST, în centru valoarea nominală $1, cu roşu
40.05 mm, 13.8 g, plastic valoarea nominală 10.000 lei, PRINCESS CASINOS, sigla cazinourilor Princess - coroană cu semnele culorilor cărţilor de joc	ca pe cealaltă faţă, dar rotit cu 120 de grade în raport cu inelul exterior
39.13 mm, 10.3 g, plastic valoarea nominală 1 lei, Princess Casinos, Romania (realizare neîngrijită)	ca pe cealaltă faţă
39.6 mm, 11.44 g, plastic valoarea nominală 10.000 Lei, PARTOUCHE CASINO, HILTON-BUCHAREST	valoarea nominală 10.000 Lei, trei P-uri suprapuse, sigla societăţii franceze Partouche
39.8 mm, 13.87 g, plastic valoarea nominală 5 (de patru ori, pe circumferinţă), MGM CASINO, sigla cazinoului - un cap de leu	valoarea nominală 5 (probabil 5 dolari, de patru ori, pe circumferinţă), MGM CASINO, sigla cazinoului - un cap de leu
39.4 mm, 9.34 g, plastic valoarea nominală LEI 100000, CASINO, ROMANIA, tricolorul românesc	valoarea nominală LEI 100000, CASINO, ROMANIA, tricolorul românesc

Despre cazinourile care au emis aceste jetoane

Casino Palace funcţionează din 1995 pe Calea Victoriei nr. 133, Bucureşti, în Casa Vernescu (monument istoric, construită în anul 1821). După 1990 în Casa Vernescu îşi are sediul Uniunea Scriitorilor din România.

Princess Casinos deţine două cazinouri în Bucureşti. Havana Princess Casino funcţionează din 1995 (pe Bulevardul Regina Elisabeta nr.13), iar Perla Princess Casino din 2002, pe Bulevardul Regina Elisabeta nr.9. Probabil că amîndouă folosesc acelaşi tip de jetoane.

Partouche Casino funcţionează din 2000 la hotelul Athenee Palace Hilton, pe str. Episcopiei 1-3 din Bucureşti.

MGM Casino International e pe Calea Victoriei nr.68-81, tot în Bucureşti. Cazinoul acceptă lei sau dolari, deci jetonul prezentat pe această pagină este, cel mai probabil, de 5 $.

Casino Central este amplasat pe strada Lenau nr.6, în Timişoara.

Jetoanele de cazinou de pe această pagină sînt prezente pe site prin amabilitatea domnului Tudor Ciumara, căruia îi rămînem recunoscători.

În numismatica românească sînt cunoscute numeroase jetoane din diferite epoci, multe din ele (mai exact 149) fiind prezentate în monografia Monede şi bancnote româneşti de George Buzdugan, Octavian Luchian şi Constantin Oprescu (1977). Mult mai multe sînt prezentate în monografia Jetoane, publicată de Erwin Schäffer în 2003. Autorul inventariază peste 1000 de emitenţi.

Jetoanele, numite şi semne monetare, nu au avut niciodată curs oficial. Ele au circulat numai acolo unde emitentul a reuşit să le impună în locul monedei legale (în unele fabrici, moşii, cooperative, restaurante, cazinouri şi chiar în instituţii ale statului).