|
monedă de argint tip Şehr al-Jadid |
|
diametru 16 mm, neregulat, 1.2 g, argint Avers într-un cadru ornamental format din şase arce de cerc inscripţia cu litere arabe: ﺍﻟﻟﻪ ﺍﻟﺴﻠﻄﺎﻦ ﺍﻟﻌﺎﺩﻞ | Revers inscripţie cu litere arabe: ﺿﺮﺐ ﺍﶈﺭﻭﺳﻪ ﺷﻬﺮ ﺍﳉﺪﻴﺪ |
Imaginile monedei provin de pe E-bay, prin amabilitatea unui donator care a dorit să rămînă anonim.
Despre localitatea Iangi-Şehr sau Şehr al-Jadid
Cele două nume înseamnă acelaşi lucru, şi anume Oraşul Nou. Iangi-Şehr, unde yangi înseamnă nou iar şehr oraş, este numele localităţii scris într-o limbă turcică, probabil în limba djagatai (sau jagatai ori ciagatai, din care descinde limba uzbekă de azi). Al doilea nume este scris în limba arabă; şehr înseamnă oraş, iar jadid - nou. Aceast oraş a fost identificat ca fiind Orheiul Vechi, sit aflat în comuna Trebujeni din raionul Orhei, în Republica Moldova.
Despre monedele bătute la Orheiul Vechi
Monedele inscripţionate Iangi-Şehr sau Şehr al-Jadid sînt de mai multe tipuri. S-au bătut piese de argint, considerate a fi dirhami [5], şi piese de aramă, considerate a fi puluri. Cele mai multe din monedele de argint poartă pe ele anul baterii. Oricum, monetăria din Oraşul Nou nu a avut o viaţă prea lungă - primele piese poartă anul 765, iar ultimele - anul 770. Desigur, anii sînt numerotaţi conform calendarului islamic, de la Hegira. Anul calendarului islamic fiind diferit de anul calendarului Gregorian, perioada 765 AH - 770 AH corespunde aproximativ cu perioada 1363 AD - 1369 AD.
Un mini-catalog al monedelor bătute la Şehr al-Jadid a fost publicat în anul 1977 de S.A. Ianina [3]. Sînt înregistrate 29 de variante de monede, care diferă prin anul baterii, legendă, poziţionarea cuvintelor sau dimensiuni (18 piese de argint şi 11 de aramă). În 1997 Hromov [2] a adăugat acestui catalog încă 10 tipuri (2 piese de argint şi 8 de aramă).
Despre inscripţiile de pe moneda de argint bătută la Orheiul Vechi
Pe avers se poate citi inscripţia Allah * al-sultan al'adil - Allah * sultanul cel drept.
După cum se vede, pe monedă s-ul din sultan nu a mai fost scris.
Sub cel de-al treilea rînd al inscripţiei ar trebui să fie scris anul baterii, din trei cifre; din păcate pe imagine sînt vizibile doar urme ale cifrelor. Totuşi, pe baza aspectului piesei [3], e aproape cert că ar fi trebuit să poarte anul 767. Aceasta înseamnă că piesa a fost bătută cîndva între (aproximativ) septembrie 1365 şi (tot aproximativ) august 1366.
Pe revers se poate citi duribe al-mahrusah Şehr al-Jadid [7], adică bătută la Oraşul Nou cel Păzit (de Dumnezeu). După [6], şehr înseamnă oraş, al-Jadid înseamnă cel Nou, iar al-Mahrusa - cel Păzit de Dumnezeu. Se pot observa şi două ligaturi interesante, l+m+h+r şi l+j+d. Saveliev [8] citeşte al-Mahrusat, cu ultima literă ﺔ în loc de ﻪ. După Plant [6], mahrusat se traduce prin citadelă - ceea ce poate că ar permite traducerea inscripţiei sub forma „bătută în citadela Oraşului Nou”.
După numismatul Fedorov-Davîdov [1], al-Jadid şi al-Mahrusa sînt clişee lingvistice, aplicate adesea oraşelor în care s-au bătut monede ale Hoardei de Aur.
În partea stîngă a fiecărei feţe se găseşte cîte un model geometric. Este vorba de un ornament tradiţional mongol numit ulzii [5], care este un simbol pentru prosperitate, fericire şi viaţă lungă. Cunoscut ca „nodul fără capăt”, este un „important reper cultural în locuri influenţate semnificativ de budismul tibetan”" [9]. Numit ölzij or ulzii în mongolă, „simbolizează dragostea fără de sfîrşit şi interdependenţa dintre toate lucrurile” [10]. Acest simbol poate fi interpretat şi ca tamga [5], [8] (tamgaua este o emblemă folosită de triburile altaice - huni, mongoli, popoare turcice etc.).
După cum se vede, numele hanului pentru care au fost emise piesele nu este scris pe monedă, şi ca urmare emisiunea este considerată a fi una anonimă [4]. Epoca în care au fost bătute aceste piese a fost una de anarhie pentru Hoarda de Aur. În timpul baterii acestor piese de argint în regiunea stepelor din nordul Mării Negre puterea a fost deţinută de un han pe nume Abdulah (764 - 770 AH), aşa că această monedă poate fi totuşi atribuită domniei acestuia. De altfel, în catalogul „Monedele de argint ale hanilor Hoardei de Aur” publicat în 2005 de Sagdeeva [7], o astfel de piesă anonimă este listată în capitolul destinat lui Abdulah han.
Monedele Şehr al-Jadid, cu inscripţiile lor ca nişte arabescuri, sînt nişte monede cu adevărat pline de farmec oriental.
Bibliografie
1. Fedorov-Davîdov G., The Monetary System of The Golden Horde. http://www.paleog.com/im/fd/summary.pdf, februarie 2012.
2. Hromov C., <<Novîi gorod>> (Ianghi-Şehr = Şehr al-Djedid). Numizmatika i faleristika, nr. 4, 1997, Kiev, p. 19-21.
3. Ianina S.A., <<Novîi gorod>> (=Ianghi-Şehr = Şehr al-Djedid) - monetnîi dvor Zolotoi Ordî i ego mestopolojenie. [<<Oraşul Nou>> (=Iangi-Şehr = Şehr al-Jadid) - atelier monetar al Hoardei de Aur şi localizarea lui.], Numizmaticeskoe sobranie, vol. 1, partea 5, Moscova, 1977, p. 193-236.
4. Nicolae E., Le monnayage en Bessarabie dans la deuxième moitié du XIVe siècle. XIII Congreso Internacional de Numismàtica, Madrid 2003. Actas (Proceedings), Madrid, 2005, p. 1367-1373.
5. Nyamaa B., The Coins of the Mongol Empire and Clan Tamgha of Khans (XIII-XIV). Ulanbaatar, 2005.
6. Plant R., Arabic coins and how to read them. Seaby Publications, Londra, 1980.
7. Sagdeeva R.Z., Serebreanîe monetî hanov Zolotoi Ordî. Izd. Goreaceaia liniia - Telekom, Moskva, 2005, p. 68.
8. Saveliev P., Monetî djucidov, djagataidov, djelairidov, e drughia obraşceavişceasea v Zolotoi Ordî v epohu Toktamîşa. Sanktpeterburg, 1858.
9. ***, Endless knot, Wikipedia, aprilie 2016.
10. ***, Buddhist and Mongolian symbols, Mongolia Travel & Tours, aprilie 2016.
Înapoi la pagina de selecţie!
|